Ajungi în magazin, vezi zeci de modele și nu mai știi ce să alegi. Diferența dintre un storcător folosit ani la rând și unul uitat în dulap o fac, de fapt, fructele și legumele pe care le folosești. În articol găsești pe scurt cum alegi un storcător potrivit pentru obiceiurile tale reale, nu pentru reclamă.

Ce tipuri de storcătoare există și ce pot face, de fapt

Înainte să te uiți la culori, brand și reduceri, e bine să știi cu ce tip de aparat ai de-a face. Pentru că fiecare se descurcă mai bine cu anumite fructe și legume și mai prost cu altele.

În mare, există trei categorii:

  • Storcător centrifugal – cu sită metalică ce se învârte foarte repede, bun pentru cantități mari și sucuri rapide.
  • Storcător cu melc (slow juicer) – zdrobește lent fructele și legumele, scoate mai mult suc, lucrează la turație mică.
  • Storcător pentru citrice – simplu, cu con pe care presezi fructul tăiat în două.

Modelul centrifugal merge bine la mere, morcovi, rădăcinoase, sfeclă, dar se descurcă slab cu frunze și ierburi. Aparatul cu melc e mai versatil: duce de la mere și morcovi până la țelină apio, spanac sau iarbă de grâu, dar e mai lent și de obicei mai scump.

Storcătorul de citrice rămâne varianta clasică pentru portocale, lămâi și grapefruit. Nu îl interesează merele, morcovii sau frunzele, nu pentru asta e făcut.

Ce contează dacă faci suc mai ales din citrice

Dacă dimineața storci aproape exclusiv portocale, lămâi și grepfrut, nu are rost să investești într-un aparat complicat pe care îl vei folosi la 10% din capacitate.

Pentru citrice, un storcător dedicat are câteva avantaje clare:

Se montează repede, se spală la fel de repede și nu are piese complicate. Nici nu încălzește sucul, pentru că nu lucrează la turații mari. Dezavantajul evident: nu te ajută deloc la mere, morcovi, sfeclă sau frunze.

La acest tip de aparat, uită-te în primul rând la:

Putere – dacă storci des cantități mai mari (de exemplu pentru toată familia), un motor mai puternic va rezista mai bine în timp. Nu ai nevoie de sute de wați, dar nici de un model firav care se blochează după trei portocale.

Conul și sita – unele modele au două conuri, pentru lămâi mici și portocale mari. Sita mai deasă reține mai bine pulpa, util dacă nu vrei să bei un suc foarte gros.

Curățare – întreabă-te sincer cât chef ai să speli aparatul. Dacă e format dintr-o singură piesă detașabilă în afară de capac, șansele să-l folosești des cresc considerabil.

Dacă folosești mere, morcovi și rădăcinoase

Aici se schimbă lucrurile. Merele, morcovii, sfecla, ghimbirul sau păstârnacul cer alt tip de aparat. Un model pentru citrice nu are ce să caute în discuție, iar un blender nu este același lucru cu un storcător de fructe.

Ai de ales în principal între un aparat centrifugal și unul cu melc.

Storcător centrifugal pentru sucuri rapide

Îl recunoști după gura mare de alimentare și sunetul puternic. Se potrivește pentru cine vrea:

  • suc gata în câteva minute, fără prea multă pregătire;
  • să arunce bucăți mari de măr sau morcov, uneori aproape întregi;
  • să facă mai mult suc dintr-un foc, pentru mai mulți oameni.

Minusuri: produce mai multă spumă, sucul se oxidează mai repede și trebuie băut în scurt timp. Frunzele și ierburile ies cam degeaba, pentru că sunt aruncate mai mult întregi în recipientul de pulpă.

Contează mult:

Puterea motorului – pentru morcovi și sfeclă ai nevoie de ceva mai serios. Modelele foarte slabe se chinuie, fac zgomot mult și suc puțin.

Dimensiunea gurii de alimentare – dacă e mai largă, tai mai puține bucăți. Pare un detaliu, dar diferența se simte când pregătești zilnic sucuri.

Sita – ideal să fie din inox, rezistentă și ușor de curățat. O sită cu găuri înfundate taie serios din randamentul aparatului.

Storcător cu melc pentru randament mai mare

Storcătorul cu melc lucrează mai lent, dar scoate de obicei mai mult suc din aceeași cantitate de mere sau morcovi. Pulpa rămâne mai uscată, semn că fructul a fost stors bine.

Avantaje: suc mai puțin spumos, considerat de mulți mai gustos, se păstrează ceva mai bine la frigider câteva ore și poate lucra și cu frunze, verdețuri sau țelină apio. Dezavantajele țin de timp (storci mai încet) și de buget.

La acest tip de aparat, uită-te la:

Număr de melci și poziția lor – există modele orizontale și verticale. Cele orizontale se descurcă mai bine cu plante fibroase, cele verticale sunt mai compacte pe blat.

Accesorii – unele vin cu site diferite pentru suc mai clar sau mai gros, ba chiar și cu accesorii pentru sorbet sau sos de roșii. Nu le vei folosi neapărat pe toate, dar te poți gândi dacă îți trebuie ceva în plus față de suc.

Dacă vrei sucuri verzi, cu spanac, apio și ierburi

Aici se rupe filmul pentru multe aparate standard. Verdețurile și ierburile (spanac, kale, pătrunjel, iarbă de grâu, țelină apio) sunt fibroase și ușoare. Un storcător centrifugal le aruncă mai mult întregi la deșeuri, fără să scoată mare lucru din ele.

Dacă obișnuiești să faci des sucuri verzi, storcătorul cu melc devine aproape obligatoriu. Modelele orizontale au de obicei un randament mai bun la frunze, pentru că melcul le prinde și le presează mai eficient.

Câteva detalii la care merită să fii atent:

Descrierea producătorului – caută dacă scrie clar că aparatul e recomandat pentru frunze și ierburi. Dacă sunt menționate doar fructe tari și rădăcinoase, probabil nu va lucra grozav cu verdețuri.

Funcția de reverse – ajută când fibrele blochează melcul. Apeși butonul de mers înapoi, eliberezi bucățile prinse și poți continua fără să desfaci tot aparatul.

Dimensiunea recipientelor – sucurile verzi se beau de obicei în cantități mai mici, dar dacă pregătești și pentru altcineva, e mai comod să ai vase de colectare suficient de mari, ca să nu le golești din 5 în 5 minute.

Când folosești de toate: citrice, mere, morcovi și verdețuri

Mulți oameni nu se încadrează într-o singură categorie. Azi storci portocale, mâine vrei morcovi cu mere, poimâine ți-ai propus un suc verde. Pentru astfel de obiceiuri mixte, ideal ar fi să alegi un singur aparat care acoperă cât mai mult.

În practică, asta înseamnă de obicei un storcător cu melc bun, pe care îl folosești la fructe tari, la frunze, cu puțină răbdare, chiar și la portocale (curățate de coajă). Nu va fi la fel de rapid ca un storcător de citrice dedicat, dar poate face față onorabil.

Alții aleg varianta cu două aparate: unul simplu și ieftin pentru citrice, altul mai serios pentru restul. Ține de spațiu, buget și cât de des faci fiecare tip de suc.

Ca să nu regreți alegerea, întreabă-te sincer:

Ce storcesc cel mai des într-o săptămână normală, nu în scenariul ideal de luni? Câte minute chiar sunt dispus să petrec să tai, storc și spăl? Cât spațiu am pe blat sau în dulap?

Alte detalii care fac diferența la un storcător

După ce alegi tipul potrivit pentru fructele și legumele tale, rămân câteva lucruri aparent mici, dar care pot decide dacă îl vei folosi cu adevărat sau nu.

Curățarea – poate cel mai ignorat criteriu. Dacă fiecare utilizare înseamnă 15 minute de spălat piese mici și site înfundate, aparatul va sta în dulap. Caută modele cu cât mai puține componente, piese ce se pot clăti ușor, ideal, compatibile cu mașina de spălat vase.

Dimensiunea și greutatea – un aparat voluminos, greu de mutat, rămâne mai des pe blat sau în cutie. Dacă știi că ai bucătărie mică, verifică din poze și specificații cât loc ocupă și cât de ușor îl ridici.

Zgomotul – contează dacă storci dimineața devreme sau noaptea, într-un apartament cu pereți subțiri. Modelele cu melc sunt, în general, mai silențioase decât cele centrifugale.

Garanție și service – un detaliu plictisitor, dar util. Un motor cu garanție mai lungă și posibilitatea de a găsi ușor piese și service în România scade riscul să rămâi cu un aparat inutil după doi-trei ani.

Până la urmă, cel mai bun aparat nu este cel mai scump, nici cel mai lăudat online, ci acela care se potrivește cu obiceiurile tale și ajunge să fie folosit de câteva ori pe săptămână, nu o dată la trei luni. Merită să te gândești bine ce storci deja, nu doar ce ți-ai dori să storci „din septembrie încolo”.